Sistemul financiar al Republicii Moldova
Cum este construit sistemul financiar al țării, cine îl supraveghează și cum circulă banii și valorile mobiliare prin sistemul financiar. O hartă a instituțiilor, infrastructurii și segmentelor.
- Cei trei piloni
- Infrastructura pieței
- Diagrama decontării
- Reforme 2025–2026

Ce este sistemul financiar
Sistemul financiar este ansamblul de instituții, piețe și reguli prin care economiile unei țări ajung la cei care au nevoie de finanțare. Rolul lui este să mute banii de la cei care economisesc spre cei care investesc — companii, statul și gospodăriile.
În Republica Moldova, sistemul financiar este construit pe două artere. Prima este sistemul bancar — intermediere prin bănci, partea dominantă. A doua este piața de capital — emitenții vând acțiuni și obligațiuni direct investitorilor, partea mică și încă în construcție. În jurul celor două artere stau segmente conexe: sistemele de plăți, asigurările, fondurile de pensii facultative, creditarea nebancară și finanțarea participativă.
Restul paginii se concentrează pe piața de capital, partea care te privește direct atunci când vrei să investești. Lista de mai jos arată cine compune piața de capital.
Participanții sistemului
BNM, CNPF și Ministerul Finanțelor — stabilesc regulile, autorizează participanții și supraveghează piața.
Bursa de Valori a Moldovei și Bursa Internațională a Moldovei (BIMx) — cei doi operatori de piață autorizați — plus Depozitarul Central Unic (DCU), care înregistrează valorile mobiliare și decontează tranzacțiile. Societățile de registru țin registrele acționarilor pentru emitenți; registrele băncilor, ale asigurătorilor și ale societăților listate la bursă au fost transmise la DCU (art. 46 din Legea nr. 234/2016).
Societățile de investiții și consultanții de investiții — prin intermediul lor cumperi efectiv instrumentele financiare. O bancă poate avea și ea calitatea de societate de investiții.
Cei care atrag capital: companiile (acțiuni, obligațiuni), statul prin valorile mobiliare de stat și autoritățile locale, care emit obligațiuni municipale — un instrument folosit tot mai des de primării în ultimii ani.
Cei care oferă capital: persoane fizice și juridice — investitori non-profesioniști și profesioniști.
Fondul de compensare a investitorilor pe piața de capital, cu un plafon de 1.000 de euro per investitor, și Fondul de garantare a depozitelor pe partea bancară.
La 31 decembrie 2025, pe piața de capital activau 26 de companii licențiate și autorizate de CNPF: un operator de piață, 12 societăți de investiții (7 bancare, 5 nebancare), 7 societăți de registru, un consultant de investiții, 4 companii de evaluare a acțiunilor și o societate de administrare a fondurilor de pensii. În august 2026 s-a adăugat al doilea operator de piață, Bursa Internațională a Moldovei. Sursă: CNPF, Indicatorii pieței de capital din Republica Moldova în anul 2025 (12.02.2026).
Sistemul bancar rămâne partea dominantă, iar piața de capital este mică și în construcție. Diferența de mărime dintre sistemul bancar și piața de capital explică de ce opțiunile locale de investiție sunt încă limitate. Capitolul 5, „Limitele locale și puntea globală”, reia această temă cu cifre.
Cei trei piloni instituționali
Ai văzut harta participanților din capitolul 1. Acum detaliem fiecare categorie, începând cu autoritățile. Responsabilitatea pentru funcționarea sistemului se împarte între trei autorități publice, fiecare cu domeniul ei de reglementare și supraveghere.
Banca Națională
Banca centrală. Licențiază și supraveghează băncile, conduce politica monetară, stabilește regimul cursului de schimb și are dreptul exclusiv de a emite leul. Supraveghează Depozitarul Central Unic. Proiectul de lege privind depozitarii centrali, votat în prima lectură în august 2026, urmează să transfere competența de autorizare și supraveghere a depozitarilor centrali către CNPF. Din 1 iulie 2023, prin Legea nr. 178/2020, BNM licențiază și supraveghează și asigurătorii, organizațiile de creditare nebancară și asociațiile de economii și împrumut.
Legea nr. 548/1995Comisia Națională a Pieței Financiare
Supraveghează piața de capital (inclusiv organismele de plasament colectiv), fondurile de pensii facultative și finanțarea participativă. Din 1 iulie 2023, prin Legea nr. 178/2020, asigurările și creditarea nebancară au trecut la BNM. Prin Legea nr. 175/2023, CNPF a preluat protecția consumatorilor de servicii financiare: din iulie 2023 față de creditorii nebancari și asigurători, iar din 1 ianuarie 2024 și față de bănci și prestatorii de servicii de plată. Odată cu intrarea în vigoare a legii privind piața criptoactivelor, adoptată în august 2026, CNPF preia și supravegherea pieței criptoactivelor.
Legea nr. 192/1998Ministerul Finanțelor
Emitentul valorilor mobiliare de stat (VMS). Conduce politica fiscal-bugetară și gestionează datoria publică a statului.
Cadrul bugetar-fiscalPe scurt: BNM răspunde de bănci și de moneda națională, iar din 2023 și de asigurări și de creditarea nebancară; CNPF de piața de capital, de pensiile facultative și de finanțarea participativă; Ministerul Finanțelor de titlurile de stat. Fiecare dintre cele trei autorități are pe Trading.md o pagină dedicată, cu atribuțiile detaliate.
Infrastructura pieței de capital
Acest capitol arată mecanica pieței de capital. Când un investitor cumpără o acțiune sau o obligațiune, ordinul trece prin cinci piese de infrastructură care lucrează împreună.
- Bursa de Valori a Moldovei (BVM) — piața organizată unde se întâlnesc cererea și oferta. Fondată în 1994, cu primele tranzacții în 1995. Are o piață reglementată și un sistem multilateral de tranzacționare (MTF). Termenul de conformare pentru BVM la cerința de capital minim, amânat prin Legile 321/2022, 259/2024 și 177/2025, a fost 14.09.2026. După această dată, BVM a continuat să organizeze ședințe și să publice anunțuri.
- Bursa Internațională a Moldovei (BIMx) — al doilea operator de piață, tot cu piață reglementată și MTF. CNPF a acordat BIMx licența de operator de piață pe 21.08.2026. Pe 28.09.2026, BIMx a început procesul de admitere a agenților de bursă și a emitenților. BIMx a anunțat prima listare până la sfârșitul anului 2026.
- Societățile de investiții — intermediarii licențiați de CNPF. O persoană fizică nu tranzacționează direct la bursă, ci transmite ordinul unei societăți de investiții, care îl execută în numele ei.
- Depozitarul Central Unic (DCU) — infrastructura de după tranzacție. Înregistrează, ține evidența și decontează valorile mobiliare, alocă coduri ISIN și decontează tranzacțiile de la bursă. Un proiect de lege votat în prima lectură în august 2026 urmează să înlocuiască cadrul actual și să deschidă piața pentru alți depozitari centrali.
- Fondul de compensare a investitorilor — plasa de siguranță. Dacă o societate de investiții nu poate restitui banii sau valorile mobiliare ale clienților, fondul compensează clienții persoane fizice, în limita echivalentului a 1.000 de euro per client.
Cum circulă un ordin de cumpărare
Surse: Legea nr. 171/2012 privind piața de capital și Legea nr. 234/2016 privind Depozitarul central unic. Legea nr. 171/2012 urmează să fie înlocuită de legea privind piețele instrumentelor financiare, adoptată în august 2026. Legea nr. 234/2016 urmează să fie înlocuită de legea privind depozitarii centrali, aflată în prima lectură. Termenul BVM: nota de fundamentare a Guvernului; ședințele BVM: statistica BVM. BIMx: comunicatul din 25.08.2026 și comunicatul din 28.09.2026.
Segmentele sistemului
Privit pe orizontală, sistemul financiar are șapte segmente reglementate: patru supravegheate de BNM și trei de CNPF. Fiecare segment are participanții lui, legea lui și autoritatea care îl supraveghează.
Sectorul bancar
Cel mai mare segment. Băncile licențiate atrag depozite și acordă credite. Depozitele sunt protejate de Fondul de garantare a depozitelor.
Piața de capital
Acțiuni, obligațiuni corporative și municipale, valori mobiliare de stat și organismele de plasament colectiv (fondurile de investiții).
Asigurări
Societăți de asigurare și reasigurare, intermediari. Acoperă riscuri pentru persoane și companii.
Pensii facultative (Pilon III)
Fonduri de pensii private, complementare pensiei de stat. Primul fond de pensii facultative a fost avizat de CNPF în februarie 2026. Contribuțiile sunt deductibile fiscal, în limita a 15% din venitul câștigat în anul fiscal (art. 67 alin. (1) din Codul fiscal).
Creditare nebancară
Organizații de creditare nebancară și asociații de economii și împrumut. Oferă finanțare în afara sistemului bancar.
Plăți
Sistemele prin care circulă banii: transferuri, carduri, iar din octombrie 2025 plățile în euro prin SEPA, devenit între timp principalul canal pentru transferurile transfrontaliere în euro ale țării.
Finanțare participativă (crowdfunding)
Platforme online prin care întreprinderile mici, start-up-urile și autoritățile locale atrag investiții sau împrumuturi direct de la public. Reglementată prin Legea nr. 181/2023, în vigoare din 1 martie 2024.
Piața criptoactivelor devine al optulea segment supravegheat odată cu intrarea în vigoare a legii adoptate în august 2026, la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Până atunci, criptoactivele nu sunt un segment reglementat al sistemului financiar.
Surse: BNM, 10.08.2026 (SEPA — principalul canal pentru plățile transfrontaliere în euro); CNPF, deciziile Consiliului de administrație din 17 și 20.02.2026 (primul fond de pensii facultative); CNPF, 04.03.2024 (Legea nr. 181/2023 privind serviciile de finanțare participativă).
Limitele locale și puntea globală
Tabloul instituțional este complet. Ce lipsește este adâncimea pieței. Realist privind cifrele:
- Piața de capital locală este mică și puțin lichidă. În 2025 doar 13 emitenți au avut tranzacții — 5 pe piața reglementată și 8 pe MTF. Pe tot parcursul anului s-au încheiat 130 de tranzacții pe piața reglementată și 16 pe MTF, iar 95,65% din numărul tranzacțiilor din 2025 au fost extrabursiere.
- Gama de instrumente este limitată. Pentru o persoană care vrea să investească, opțiunile locale reale sunt valorile mobiliare de stat (prin eVMS), obligațiunile municipale emise de primării, unele obligațiuni corporative și depozitele bancare.
- Pentru lichiditate, diversificare și acces la mii de instrumente — acțiuni globale, ETF-uri, obligațiuni internaționale — drumul trece prin piețele internaționale. Motivul nu este o interdicție. Bursele din Republica Moldova listează doar emitenți locali, iar infrastructura locală de decontare nu are încă legături cu depozitarii din străinătate. Aceste conexiuni transfrontaliere urmează să fie create prin legea privind depozitarii centrali, aflată în proces parlamentar, tocmai pentru a facilita accesul investitorilor și emitenților din Republica Moldova la piețele externe.
- Accesul depinde și de regimul valutar. Pragul până la care un rezident poate cumpăra instrumente financiare străine fără autorizarea BNM urmează să crească. Detaliile sunt în capitolul 6, „Reforme recente și ce urmează”.
Piețele internaționale se accesează printr-un broker reglementat. Nu ne este cunoscută nicio societate de investiții licențiată în Republica Moldova care să ofere acces direct la bursele și piețele financiare internaționale, astfel încât accesul se face prin brokeri internaționali reglementați. Aici intervine rolul Trading.md: educație, comparație între brokeri internaționali reglementați, suport la deschiderea contului și consultație. Trading.md este o firmă de consultații, educație și intermediere — nu o societate de investiții licențiată de CNPF și nu intermediază tranzacții pe piața locală.
Sursa cifrelor pe 2025: CNPF, Indicatorii pieței de capital din Republica Moldova în anul 2025 (12.02.2026).
Reforme recente și ce urmează
Cadrul legal și infrastructura pieței sunt în schimbare. Vara lui 2026 a adus cea mai densă serie de schimbări de până acum. CNPF a autorizat un al doilea operator de piață, iar Parlamentul a votat, în sesiunea extraordinară din 24–25 august 2026, 34 de proiecte de lege, dintre care 20 cu relevanță pentru integrarea europeană (Promo-LEX, sinteza ședințelor plenare din 24–25 august 2026). Mai jos sunt schimbările care îi privesc direct pe investitori.
- iulie 2025în vigoareLiberalizarea regimului valutar
Legea nr. 124 din 29 mai 2025, în vigoare din 12 iulie 2025, a modificat legea reglementării valutare (62/2008) și a relaxat o serie de restricții privind operațiunile cu valută.
- iulie 2025în vigoareProtecție sporită pe piața de capital
Legea nr. 177/2025 a modificat Legea nr. 171/2012 și a introdus măsuri de protecție a investitorilor, aliniate regulilor europene.
- 2025în vigoareStrategia națională de dezvoltare a pieței de capital 2025–2030
Cadrul de modernizare a reglementării, de extindere a instrumentelor financiare și de stimulare a participării investitorilor.
- 6 octombrie 2025în vigoareAderarea la SEPA
Republica Moldova a devenit parte operațională a Zonei Unice de Plăți în Euro. La zece luni de la conectare, SEPA era deja principalul canal pentru plățile transfrontaliere în euro, cu economii de circa 13,2 milioane de euro pentru cetățeni și companii. Pentru un investitor din Republica Moldova, alimentarea unui cont deschis la un broker din spațiul SEPA devine mai rapidă și mai ieftină.
- 21 august 2026autorizatăBursa Internațională a Moldovei (BIMx)
CNPF eliberează licența de operator de piață și autorizațiile pentru o piață reglementată și un sistem multilateral de tranzacționare, toate pe termen nelimitat; anunț public la 25 august 2026. Bursa Internațională a Moldovei este construită cu participarea Bursei de Valori București, care deține 26,67% din capital, alături de Agenția Proprietății Publice și mai mulți investitori instituționali. Pe 28.09.2026, BIMx a început procesul de admitere a agenților de bursă și a emitenților. BIMx a anunțat prima listare până la sfârșitul anului 2026.
- august 2026adoptatăLege nouă aliniată la MiFID II/MiFIR
Parlamentul a adoptat în lectura a doua legea privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții, care înlocuiește Legea nr. 171/2012. Legea aduce un regim unic de autorizare a firmelor de investiții în locul actualelor categorii de licențe, deschide statutul de consultant de investiții și pentru persoanele fizice, întărește protecția clienților non-profesioniști și limitează marketingul, vânzarea și distribuirea contractelor financiare pentru diferență (CFD) către aceștia. Intră în vigoare la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial; unele prevederi se aplică la aderarea la Uniunea Europeană.
- august 2026adoptatăReglementarea pieței criptoactivelor
Legea privind piața criptoactivelor, elaborată de BNM, transpune parțial regulamentul european MiCA. Împarte criptoactivele în tokenuri de monedă electronică, tokenuri raportate la active și alte tipuri, iar supravegherea revine în principal CNPF, cu atribuții pentru BNM în cazul tokenurilor de monedă electronică. NFT-urile rămân în afara legii privind piața criptoactivelor. Intră în vigoare la șase luni de la publicare.
- prima lectură, august 2026în pregătireLege nouă privind depozitarii centrali
Proiectul înlocuiește Legea nr. 234/2016 și pune capăt monopolului legal al depozitarului central unic: vor putea fi autorizați și alți depozitari centrali, inclusiv cei autorizați în state membre ale Uniunii Europene, care vor putea presta servicii în Republica Moldova inclusiv prin sucursale. Autorizarea și supravegherea trec la CNPF. Parlamentul l-a votat în prima lectură pe 25 august 2026, cu 59 de voturi, și urmează lectura a doua. După adoptarea definitivă, legea intră în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial — termen necesar pentru ca BNM și CNPF să își ajusteze cadrul normativ secundar.
- prima lectură, august 2026în pregătireEtapa a doua a liberalizării valutare
Proiectul ridică pragul până la care rezidenții pot efectua operațiuni valutare de capital fără autorizarea BNM: de la 10.000 la 100.000 de euro la intrarea în vigoare și la 250.000 de euro din 1 ianuarie 2028. Se aplică inclusiv la cumpărarea de instrumente financiare străine. Proiectul a trecut prima lectură în august 2026 și urmează lectura a doua. Până la adoptarea definitivă și intrarea în vigoare, pragul actual de 10.000 de euro rămâne neschimbat.
Surse: BNM, 10.08.2026 (SEPA, economii de 13,2 milioane de euro); CNPF, 02.09.2026 (legea privind piețele instrumentelor financiare); CNPF, 02.09.2026 (legea privind piața criptoactivelor); Ministerul Finanțelor, 12.08.2026 (depozitarii centrali); Ministerul Finanțelor, 12.08.2026 (pragurile valutare); Parlamentul Republicii Moldova, 27.06.2025 (Strategia națională de dezvoltare a pieței de capital 2025–2030).
Întrebări frecvente
Din câteva motive care se combină. Piața de capital locală este structural subdezvoltată: a fost concepută în anii '90 din privatizarea în masă, nu s-a maturizat, are puține instrumente, lichiditate redusă și infrastructură slabă (constatare din Strategia națională de dezvoltare a pieței de capital 2025–2030). La aceasta se adaugă cultura financiară redusă și preferința pentru depozite bancare și imobil.
În alte țări, investiția la bursă este un obicei larg răspândit. În Statele Unite, 62% dintre adulți dețineau acțiuni în aprilie 2025, direct sau prin fonduri și conturi de pensii (Gallup). În Suedia, la sfârșitul anului 2025 erau înregistrați peste 2,8 milioane de deținători unici de acțiuni, la o populație de 10,6 milioane de locuitori (Euroclear Sweden; SCB, 31.12.2025). În România, numărul investitorilor de la Bursa de Valori București a ajuns la 306.264 la 31 martie 2026, cu 24,5% mai mulți decât cu un an înainte (comunicatul trimestrial al Fondului de Compensare a Investitorilor). Pentru Republica Moldova nu există o statistică publicată a numărului de investitori; în 2025, la Bursa de Valori a Moldovei au fost înregistrate tranzacții cu acțiunile a 13 emitenți (CNPF, 12.02.2026).
Cine caută o piață adâncă, lichidă și diversificată se orientează spre piețele internaționale, prin brokeri reglementați.
Unde te potrivești tu în sistemul financiar?
Știi acum cum este construit sistemul financiar al Republicii Moldova. Următorul pas este să vezi ce opțiuni de investiție ai și cum le accesezi în siguranță.
Notă
Această pagină are scop informativ și educațional și nu constituie recomandare de investiție. Investițiile în instrumente financiare implică riscuri, inclusiv riscul de pierdere a capitalului. Trading.md este o firmă de consultații, educație și intermediere — partener al brokerilor internaționali reglementați — și nu o societate de investiții licențiată de CNPF.